– ”Fața ta are o problemă” îmi spune Matei, adolescentul meu de 15 ani, marți, 01.02.2022 în timp ce cobora din dormitor unde tocmai terminase școala online.
– Cum adică? întreb eu.
– Păi nu zâmbești niciodată și nu știe omul dacă ești supărată, dacă poate să vorbească cu tine, să glumească, sau o să explodezi în orice secundă.
Oooooooo! Ce a durut asta!
I-am explicat că nu sunt supărată, că doar am 1000 de gânduri și sunt concentrată și l-am rugat să-mi atragă atenția când mă mai vede așa.
M-am băgat la somn exersând zâmbitul, cu inima strânsă, întrebându-mă de câte ori o fi vrut să-mi spună ceva și s-a abținut crezând că sunt nervoasă și c-ar fi mai bine să nu deranjeze mama T-rex.
Oare câte detalii de felul acesta impactează emoționalul copiilor noștri, convinși fiind că noi facem tot ce e mai bun pentru copiii noștri?
